Cancelarul german Olaf Scholz a evocat posibilitatea prelungirii duratei de viață a a celor trei centrale nucleare rămase în Germania. Decizia Berlinului de a renunța la aceste centrale a fost pusă sub semnul întrebării pe fondul preocupărilor legate de securitatea energetică.
Germania a decis în mod public să nu mai folosească energia atomică în 2011, iar ultimele centrale rămase urmau să se închidă la sfârșitul acestui an. Cu toate acestea, un număr tot mai mare de politicieni au pledat pentru amânarea închiderii lor, pe fondul preocupărilor energetice generate de invazia Rusiei în Ucraina. Această problemă îi divizează pe membrii coaliției de guvernare a lui Scholz, care se află la putere.
Vizitând o fabrică din vestul Germaniei, cancelarul Olaf Scholz a răspuns la o întrebare privind prelungirea duratei de viață a centralelor electrice rămase în funcțiune. El a spus că centralele nucleare în cauză sunt relevante doar pentru o mică parte din producția de energie electrică. “Cu toate acestea, acest lucru poate avea sens”, a spus el.
Guvernul german a declarat anterior că alternativele de energie regenerabilă reprezintă cheia pentru rezolvarea problemelor energetice ale țării. Cu toate acestea, Scholz a declarat că acest lucru nu se întâmplă suficient de repede în unele părți ale Germaniei, cum ar fi Bavaria. “Extinderea capacităților liniilor electrice, a rețelei de transmisie din sud, nu a progresat atât de rapid pe cât era planificat”, a spus cancelarul. “Vom acționa pentru întreaga Germanie, vom sprijini toate regiunile Germaniei în cel mai bun mod posibil, astfel încât aprovizionarea cu energie a tuturor cetățenilor și a tuturor companiilor să poată fi garantată cât mai bine posibil”, a completat acesdta.
Eliminarea treptată a energiei nucleare fost planificată de mult timp. Guvernul social-democrat german, condus de predecesorul lui Merkel, Gerhard Schröder, anunțase că Germania va renunța la energia nucleară până în 2022. Succesoarea lui Schröder, Angela Merkel – ea însăși fostă fiziciană – a încercat inițial să prelungească durata de viață a centralelor nucleare existente până în 2037. Ea a considerat energia nucleară ca fiind o “tehnologie de tranziție” pentru a susține țara până când se vor găsi noi alternative. Cu toate acestea, Merkel a decis să renunțe la energia atomică în 2011, după dezastrul nuclear de la Fukushima din Japonia.
Energia nucleară a reprezentat 13,3% din alimentarea cu energie electrică a Germaniei în 2021. Aceasta a fost generată de șase centrale, dintre care trei au fost oprite la sfârșitul anului 2021. Celelalte trei – Emsland, Isar și Neckarwestheim – urmau să își înceteze activitatea la sfârșitul anului 2022.
Nevoia de a umple un deficit de energie a apărut după ce Rusia a redus drastic livrările de gaze către Germania prin conducta Nord Stream 1. Oficialii de la Berlin spun că Kremlinul încearcă să pedepsească țara – care este puternic dependentă de gazul de la Moscova – pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru sancțiunile impuse Rusiei. Germania a declarat deja că va porni temporar centralele electrice pe bază de cărbune și petrol, în încercarea de a rezolva criza de energie care se anunță.
Social-democratul Scholz și ministrul german al energiei, Robert Habeck, din partea Partidului Verzilor, un partener minor în coaliția guvernamentală tripartită, au exclus anterior orice amânare a eliminării treptate a energiei nucleare. Cel de-al treilea membru al coaliției lui Scholz, Partidul neoliberal al Democraților Liberi, și-a exprimat sprijinul pentru prelungire, la fel ca și blocul conservator de opoziție CDU-CSU. Berlinul a declarat că va aștepta rezultatul unui nou “test de rezistență” al rețelei electrice germane înainte de a decide cu privire la renunțarea la energie.
Deutsche Welle