Politiciana italiană Georgia Meloni se află pe un val de susținere care ar putea să o facă să devină prima femeie prim-ministru al țării și primul lider de extremă-dreapta de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Chiar dacă partidul ei, Frații Italiei, are rădăcini neofasciste și promovează un mesaj de creștinism, patriotism, maternitate și valori familiale tradiționale, Meloni a încercat să risipească îngrijorările legate de moștenirea sa, spunând că alegătorii s-au săturat de astfel de discuții. Cu toate acestea, există semne persistente că o astfel de moștenire nu poate fi scuturată atât de ușor: Simbolul partidului ei include imaginea unei flăcări tricolore, împrumutată de la un partid neofascist format la scurt timp după încheierea războiului.

Dacă Frații Italiei va învinge la scrutinul din 25 septembrie, iar Meloni, în vârstă de 45 de ani, va deveni premier, se vor împlini aproape 100 de ani de la venirea la putere a lui Benito Mussolini, dictatorul fascist al Italiei, în octombrie 1922. Meloni l-a prezentat cu mândrie pe Caio Giulio Cesare Mussolini, un strănepot al dictatorului, ca fiind unul dintre candidații ei pentru Parlamentul European în 2019, deși acesta a pierdut în cele din urmă.

Pentru majoritatea alegătorilor italieni, întrebările despre antifascism și neofascism nu sunt “un factor cheie pentru care să voteze”, a declarat Lorenzo Pregliasco, șeful companiei de sondaje YouTrend. “Ei nu văd asta ca făcând parte din prezent. Ei văd asta ca făcând parte din trecut”. Cu toate acestea, Meloni este sensibilă la scrutinul internațional cu privire la posibila sa funcție de premier și preferă termenul de conservator în loc de extrema dreaptă pentru a-și descrie partidul.

Recent, ea a înregistrat mesaje video în engleză, franceză și spaniolă în care afirmă că dreapta italiană “a predat fascismul istoriei de zeci de ani, condamnând fără echivoc suprimarea democrației și legile antievreiești ignominoase”. Aceasta a fost o referire la legile din 1938 care interziceau micii comunități evreiești din Italia să participe la afaceri, educație și alte aspecte ale vieții cotidiene. Legile au deschis calea pentru deportarea multor evrei italieni în lagărele de exterminare naziste, în timpul ocupației germane a Romei, în ultimii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, păstrând flacăra tricoloră în logo-ul partidului său, “ea joacă simbolic pe această moștenire”, a declarat David Art, profesor de științe politice la Universitatea Tufts, care studiază extrema dreaptă europeană.

Meloni și-a cerut scuze pentru “tonul”, dar nu și pentru conținutul unui discurs usturător pe care l-a ținut în iunie în Spania pentru a obține sprijin pentru partidul de extremă dreapta Vox. “Vor spune că suntem periculoși, extremiști, rasiști, fasciști, negaționiști și homofobi”, a tunat Meloni, într-o aparentă referire la negaționiștii Holocaustului. A încheiat cu un crescendo de sloganuri strigate: “Da familiilor naturale! Nu lobby-urilor LGBT! Da identității sexuale! Nu ideologiei de gen!” Meloni a criticat “birocrații de la Bruxelles” și “fundamentalismul climatic”.

Meloni, care are o fetiță, a susținut că fraza “cea mai cenzurată” este “femeia și maternitatea”. Avortul nu a apărut ca o problemă de campanie în Italia, unde este legal. Dar Meloni a denunțat scăderea ratei natalității în Italia, care ar fi și mai mică fără ca femeile imigrante să aibă copii. La un miting al susținătorilor de dreapta din Roma în 2019, Meloni a atras ropote de aprobare când a strigat într-un ritm staccato: “Eu sunt Giorgia! Sunt o femeie! Sunt o mamă. Sunt italiancă și sunt creștină. Și nu puteți să-mi luați asta!”.

În câteva zile, proclamația ei a devenit hrană pentru versurile unui cântec rap. În timp ce unii au văzut în asta o parodie, lui Meloni i-a plăcut și chiar a cântat câteva măsuri la un program de radio de stat. Potrivit memoriilor sale din 2021, “Eu sunt Giorgia”, o mare parte din identitatea sa a fost forjată de creșterea în cartierul Garbatella din Roma, un cartier din clasa muncitoare. La 15 ani, s-a alăturat unei ramuri de tineret a Mișcării Sociale Italiene, partidul neofascist cu simbolul flăcării, și a lipit afișe politice în capitală. La 31 de ani, Berlusconi a numit-o ministru al tineretului în cel de-al treilea și ultimul său guvern. Dar în curând și-a deschis propriul drum, cofondând Frații Italiei în 2012.

Cu doar cinci ani în urmă, Frații Italiei – numele său este inspirat de primele cuvinte ale imnului național – era văzut ca o forță marginală, obținând 4,4% din voturi. Acum, sondajele de opinie indică faptul că ar putea ajunge pe primul loc în septembrie și ar putea obține până la 24% din susținere, chiar înaintea Partidului Democrat de centru-stânga condus de fostul premier Enrico Letta. Atât Salvini, cât și Meloni spun că protejează ceea ce ei numesc identitatea creștină a Europei. Salvini sărută rozariile atârnate și poartă o cruce mare pe pieptul său adesea dezgolit, în timp ce crucea mică a lui Meloni se ivește uneori din bluzele sale largi.

Partidul ei a susținut cu fermitate demersurile lui Draghi de a trimite arme în Ucraina, chiar dacă Salvini și Berlusconi, admiratori declarați ai președintelui rus Vladimir Putin, au emis doar un sprijin călduț. Meloni apără, de asemenea, alianța NATO ancorată de Statele Unite, o țară membră a Grupului celor șapte. Dar ea consideră adesea că regulile Uniunii Europene reprezintă o încălcare a suveranității Italiei.

Dacă forțele de extremă-dreapta ale lui Meloni vor domina următorul guvern al Italiei, există îngrijorare cu privire la sprijinul pe care Italia îl va acorda guvernelor de dreapta din Ungaria și Polonia ”pentru agendele lor profund conservatoare”, pe fondul temerilor legate de o ”regresie democratică” în UE, a declarat Art.

În cadrul sistemului electoral complex și parțial proporțional din Italia, coalițiile de campanie sunt cele care îi propulsează pe liderii de partid în funcția de premier, nu doar voturile. Politicienii de dreapta s-au descurcat mult mai bine în acest an decât democrații în ceea ce privește crearea unor parteneriate electorale de mare anvergură.

Meloni s-a aliat cu partidul de dreapta Liga, condus de Matteo Salvini, care, ca și ea, este în favoarea unor măsuri drastice împotriva migrației ilegale. Celălalt aliat electoral al ei este partidul de centru-dreapta Forza Italia al fostului premier Silvio Berlusconi.

Anul trecut, partidul ei a fost singurul mare partid care a refuzat să se alăture coaliției de unitate națională a pandurilor din Italia, condusă de premierul Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene. Guvernul lui Draghi s-a prăbușit luna trecută, fiind abandonat brusc de Salvini, Berlusconi și liderul 5 Stele, Giuseppe Conte, care sunt cu toții preocupați de scăderea norocului partidelor lor în sondajele de opinie și în alegerile locale.

În sondajele de opinie, Meloni este “creditat cu o abordare consecventă și coerentă a politicii. Ea nu a făcut compromisuri”, a declarat Lorenzo Pregliasco de la YouTrend, adăugând că este percepută și ca “un lider care are idei clare – nu toată lumea este de acord cu aceste idei, desigur”.
EuroNews