Uniunea Europeană ar putea stabili un preț maxim pentru energia electrică generată de alți producători decât cei de gaze naturale, și anume sursele regenerabile și energia nucleară, cu scopul de a obține venituri suplimentare și de a reduce facturile la energie electrică în creștere, potrivit unui proiect de plan distribuit de Comisia Europeană.
Măsura ar trebui să fie însoțită de un plan de reducere a cererii de energie electrică la nivelul UE, similar planului de reducere cu 15% a consumului de gaze naturale convenit înainte de vacanța de vară. Ideile, conținute într-un document neoficial care a făcut obiectul unor scurgeri de informații și care a fost consultat de instituții media, nu constituie un anunț oficial și urmează să fie discutate de miniștrii energiei din UE atunci când aceștia se vor reuni vinerea viitoare pentru o reuniune de urgență.
Comisia consideră că atât plafonarea prețurilor, cât și planurile privind cererea de consum ar putea fi puse în aplicare rapid pentru a oferi o ușurare imediată în întreaga economie, deși nu este clar în ce măsură. Scurgerea de informații survine la doar câteva zile după ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus o “intervenție de urgență” pe piața energiei electrice pentru a controla spirala prețurilor, care pune gospodăriile și companiile sub un stres financiar extrem de mare. Ea a vorbit, de asemenea, despre o “reformă structurală”, dar pe termen lung.
Șefa Comisiei urmează să țină discursul său anual privind starea Uniunii la 14 septembrie, când se așteaptă să prezinte mai multe detalii privind soluțiile de abordare a crizei energetice din ce în ce mai grave. “Creșterea vertiginoasă a prețurilor la electricitate expune acum, din diferite motive, limitele actualei noastre concepții a pieței energiei electrice”, a declarat von der Leyen. “[Piața] a fost dezvoltată în circumstanțe complet diferite și pentru scopuri complet diferite. Ea nu mai este potrivită pentru scop”. În declarația sa publică, von der Leyen a părut să se refere la modelul de tarifare marginală care guvernează în prezent piața liberalizată a energiei electrice.
În cadrul acestui sistem, toți producătorii de energie electrică – de la cea eoliană și solară până la cea pe bază de combustibili fosili – licitează pe piață și oferă energie în funcție de costurile lor de producție. Licitația începe de la cele mai ieftine surse – sursele regenerabile – și se termină cu cele mai scumpe – în acest caz, gazele naturale. Deoarece majoritatea țărilor UE se bazează încă pe gaz pentru a-și satisface întreaga cerere de energie electrică, prețul final al energiei electrice este adesea stabilit de gaz, chiar dacă sursele curate și mai ieftine contribuie și ele la aprovizionarea totală.
Inițial, sistemul a fost lăudat pentru că a sporit transparența și a promovat trecerea la energia verde, însă invazia Rusiei în Ucraina a creat o instabilitate fără precedent. Manipularea continuă a aprovizionării de către Gazprom, gigantul energetic rus controlat de stat, a pus pe jar investitorii, ceea ce a dus la speculații galopante și la prețuri record. “Avem nevoie de un nou model de piață pentru electricitate care să funcționeze cu adevărat și să ne readucă în echilibru”, a declarat von der Leyen.
Documentul redactat de executivul său respinge idei mai drastice, cum ar fi un plafon de mare amploare pentru toată energia electrică, subvenții pentru permisele de emisii de carbon sau o suspendare totală a pieței angro. În schimb, acesta sugerează un plafon mai bine direcționat pentru alți producători decât cei de gaze naturale – energie eoliană, solară, hidroelectrică și nucleară – care au înregistrat o creștere bruscă a profiturilor în cadrul designului de piață determinat de gaze.
Diferența dintre prețul final al energiei electrice și plafonul convenit ar constitui o sursă de venituri suplimentare pentru guverne. Fondurile ar putea fi apoi transformate în ajutoare directe pentru veniturile gospodăriilor și companiilor cele mai afectate. Comisia avertizează că acest plafon de preț nu ar fi compatibil cu impozitele excepționale pe care țări precum Spania și Italia le-au introdus în ultimele luni, deoarece aceste măsuri excepționale au un domeniu de aplicare mai larg.
Executivul respinge, de asemenea, posibilitatea de a aplica modelul iberic – un plafon subvenționat al prețurilor la gaze – pe întreaga piață a UE, de teamă că ar stimula un consum mai mare de gaze în întregul bloc. Majoritatea experților insistă asupra faptului că prețul marginal continuă să fie cel mai bun model de piață în perioade normale și că orice intervenție ar trebui să fie precisă și limitată în timp. Economiile de energie, spun ei, rămân cel mai bun instrument pentru ca UE să treacă cu bine peste sezonul de iarnă.
EuroNews