Președintele Vladimir Putin a aprobat o nouă doctrină de politică externă bazată pe conceptul de “lume rusă”, o noțiune pe care ideologii conservatori au folosit-o pentru a justifica intervenția în străinătate în sprijinul rusofonilor.

“Politica umanitară” de 31 de pagini, publicată după mai bine de șase luni de război în Ucraina, afirmă că Rusia ar trebui să “protejeze, să protejeze și să promoveze tradițiile și idealurile Lumii Ruse”. Deși este prezentată ca un fel de strategie de soft power, aceasta consacră în politica oficială a Rusiei idei în jurul politicii și religiei rusești pe care unii adepți ai liniei dure le-au folosit pentru a justifica ocuparea de către Moscova a unor părți din Ucraina și sprijinul acordat entităților separatiste pro-ruse din estul țării.

“Federația Rusă oferă sprijin compatrioților săi care locuiesc în străinătate pentru îndeplinirea drepturilor lor, pentru a asigura protecția intereselor lor și păstrarea identității lor culturale rusești”, se arată în document. Tot aici s-a mai precizat că legăturile Rusiei cu conaționalii săi din străinătate i-au permis “să își consolideze pe scena internațională imaginea de țară democratică care se străduiește să creeze o lume multipolară”.

De ani de zile, Putin a subliniat ceea ce el consideră a fi soarta tragică a aproximativ 25 de milioane de etnici ruși care s-au trezit trăind în afara Rusiei în noile state independente atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbușit în 1991, un eveniment pe care l-a numit o catastrofă geopolitică.
Rusia a continuat să considere fostul spațiu sovietic, de la țările baltice până în Asia Centrală, ca fiind sfera sa legitimă de influență – o noțiune căreia multe dintre aceste țări, precum și Occidentul, îi opun o rezistență acerbă.

Noua politică afirmă că Rusia ar trebui să sporească cooperarea cu națiunile slave, China și India și să își consolideze în continuare legăturile cu Orientul Mijlociu, America Latină și Africa.

Potrivit acesteia, Moscova ar trebui să își aprofundeze în continuare legăturile cu Abhazia și Osetia, două regiuni georgiene recunoscute ca independente de Moscova după războiul din 2008 împotriva Georgiei, precum și cu cele două entități separatiste din estul Ucrainei, autointitulate Republica Populară Donețk și Republica Populară Luhansk.
Reuters