Armata ucraineană a declarat luni că a înregistrat noi progrese în contraofensiva sa, recucerind “peste 20 de localități” în 24 de ore, în fața Rusiei, care spune că intenționează să lupte “până la atingerea obiectivelor sale”. “Eliberarea localităților de invadatorii ruși continuă în regiunile Harkov și Donețk (est), a anunțat armata ucraineană. De-a lungul liniei frontului, forțele sale “au reușit să alunge inamicul din peste 20 de localități” în 24 de ore, au adăugat oficialii ucraineni, asigurând că “trupele ruse își abandonează în grabă pozițiile și fug”.
Duminică seara, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky anunțase deja că Izum (est) a fost “eliberat” în cadrul contraofensivei desfășurate pe parcursul mai multor zile. Pierderea acestui oraș strategic ar putea contracara serios ambițiile militare ale Moscovei în estul Ucrainei, potrivit experților militari. Ofensiva aduce Kievului speranța unei schimbări decisive după o lungă perioadă în care linia frontului părea înghețată.
Autoritățile de ocupație pro-ruse din regiunea Harkov au declarat luni că s-au mutat în regiunea rusă Belgorod, în apropiere de graniță, oficial pentru a face față unui aflux de refugiați, potrivit agențiilor ruse. Dar luni, Moscova, după ce a recunoscut că a pierdut teren, a adoptat un ton ofensiv pentru a anunța bombardarea zonelor recucerite de Ucraina în regiunea Harkov, în sectoarele Kupiansk și Izum.
În plus, ofensiva rusă lansată în februarie anul trecut va continua “până la atingerea obiectivelor”, a insistat Kremlinul. În prezent “nu există nicio perspectivă de negocieri” între Moscova și Kiev, a adăugat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko, a calificat atacurile drept “un act de disperare” al forțelor rusești în fața eșecurilor lor.
Ucraina susține că de la începutul lunii septembrie a recucerit aproximativ 3.000 de kilometri pătrați din teritoriul său, majoritatea în regiunea Harkov. Armata ucraineană a anunțat mai întâi o contraofensivă în sud, înainte de a face un avans fulgerător în regiunea Harkov în cursul săptămânii trecute. În sud, în regiunea Kherson, “ocupanții s-au retras de asemenea de pe pozițiile lor în mai multe localități”, a mai anunțat duminică armata ucraineană.
Mai multe regiuni din estul, nordul, sudul și centrul țării au suferit, de asemenea, duminică seara, întreruperi generalizate de energie electrică, puse de Kiev pe seama loviturilor rusești. În apropiere de Harkov, centrala termică numărul 5, a doua ca mărime din țară, a fost afectată, potrivit președinției. Cu toate acestea, energia electrică a fost restabilită rapid în unele dintre regiunile afectate. În regiunea Harkov, “80%” din alimentarea cu energie electrică și apă a fost restabilită, a declarat luni dimineață pe Telegram un adjunct al șefului președinției, Kyrylo Tymoshenko.
Luni, la Geneva, Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului și-a ridicat vocea împotriva guvernului rus, pe care l-a acuzat de “intimidare” și “cenzură” a opozanților războiului din Rusia. “Intimidarea, măsurile restrictive și sancțiunile împotriva persoanelor care își exprimă opoziția față de războiul din Ucraina subminează exercitarea libertăților fundamentale garantate de Constituția rusă”, a declarat Înaltul Comisar interimar, Nada Al-Nashif, în discursul său de deschidere a celei de-a 51-a sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului. Ea a deplâns în special “presiunile asupra jurnaliștilor, blocarea resurselor disponibile pe internet și alte forme de cenzură”. Războiul din Ucraina va fi discutat de mai multe ori în timpul sesiunii de o lună a Consiliului.
Situația rămâne îngrijorătoare și la centrala nucleară Zaporizhia din sudul Ucrainei, unde toate reactoarele sunt în prezent oprite. Într-o conversație telefonică avută duminică cu omologul său francez Emmanuel Macron, președintele rus Vladimir Putin a avertizat asupra “consecințelor catastrofale” pe care le-ar putea avea “atacurile regulate ale Ucrainei” asupra complexului, “inclusiv depunerea de deșeuri radioactive”. Macron a replicat că “ocupația rusă” este “cauza riscurilor” la cea mai mare centrală nucleară din Europa și a cerut Rusiei să își retragă toate armele.
Pe plan economic, repercusiunile conflictului din Ucraina – inflație, penurie de gaze etc. – ar trebui să contribuie la o “recesiune de iarnă” în Germania, cu o scădere de 0,3% a produsului intern brut (PIB) al țării în 2023, potrivit unui studiu al Institutului IFO. De asemenea, ONU a cerut luni Uniunii Europene să evite să apeleze la combustibili fosili în fața crizei energetice create de invazia Rusiei în Ucraina, deplângând orice “regres” împotriva intereselor climatice.
AFP