În calitate de lider al partidului de extremă-dreapta Democrații Suedezi, Jimmie Akesson și-a condus partidul de la statutul de “paria” la o poziție importantă, al cărei sprijin este indispensabil dacă blocul de dreapta vrea să guverneze după alegerile de duminică.
Democrații Suedezi (SD), antiimigrație, au urcat vertiginos și au devenit al doilea mare partid al țării în scrutinul legislativ, obținând 20,7% din voturi, cu 94% din circumscripțiile electorale numărate. Liderul lor, Jimie Akesson a fost crescut într-o familie din clasa de mijloc, cu un tată antreprenor și o mamă care lucra ca asistentă medicală în Solvesborg, un oraș de 9.000 de locuitori din sudul Suediei. Acolo, în micile orașe și ferme rurale din Scania, SD și-a construit fortăreața, pe fondul îngrijorărilor legate de orașul Malmo din apropiere, puternic populat de imigranți.
Cu părul său șaten impecabil coafat, ochelarii și barba bine tunsă, bărbatul de 43 de ani, îmbrăcat cu dezinvoltură, arată ca un suedez obișnuit. Asta este normal pentru cineva care, în 17 ani ca lider de partid, a transformat o mișcare neonazistă adesea violentă, cunoscută sub numele de “Păstrați Suedia suedeză”, într-un partid naționalist cu o floare ca logo. “Vrea să dea impresia că este un tip obișnuit… care frige cârnați la grătar, vorbește normal și merge în excursii charter în Insulele Canare”, a declarat pentru AFP Jonas Hinnfors, profesor de științe politice la Universitatea din Göteborg. “El face tot ce poate pentru a nu părea un intelectual sau un om bine educat”, a adăugat el.
Akesson s-a alăturat Democraților Suedezi în anii 1990, după o perioadă dezamăgitoare în adolescență în principalul partid de dreapta, conservatorii moderați. După ce a părăsit Universitatea Lund fără o diplomă, a preluat conducerea partidului SD în 2005, când sprijinul electoratului se situa constant în jurul valorii de 1%. Sub conducerea sa, partidul a suferit o transformare majoră, înlocuind logo-ul torței albastre și galbene cu o anemonă și promițând să se debaraseze de rădăcinile sale rasiste și violente. Ulterior, în 2012, a anunțat o politică de “toleranță zero” împotriva rasismului, deși criticii denunță în mod regulat încercările ca fiind superficiale.
În august, un raport de investigație realizat de grupul de cercetare suedez Acta Publica a constatat că 289 de politicieni din partidele reprezentate în parlament au fost implicați fie în activități rasiste, fie naziste, o mare majoritate dintre aceștia – 214 – din partea Democraților Suedezi. Controversele izbucnesc în mod regulat din cauza membrilor rătăcitori ai partidului, dar acesta a reușit totuși să urce constant în sondaje. A obținut 5,7% din voturi când a intrat în parlament în 2010, 12,9% în 2014, când a devenit al treilea partid ca mărime din parlamentul suedez, și 17,5% în 2018.
Ascensiunea sa a venit în paralel cu imigrația puternică din Suedia. Țara cu 10,3 milioane de locuitori a primit aproximativ o jumătate de milion de solicitanți de azil în ultimul deceniu. Partidul a furat alegători atât de la moderații conservatori, cât și de la social-democrați, în special în rândul bărbaților din clasa muncitoare. În plus, lupta împotriva criminalității, care a fost mult timp una dintre principalele probleme ale partidului, a fost pentru prima dată una dintre principalele preocupări ale alegătorilor în alegerile de duminică, pe fondul creșterii galopante a numărului de împușcături între bande.
“Cred că (succesul nostru) poate fi explicat prin faptul că oamenii nu cred că celelalte partide iau în serios problemele lor”, a declarat Akesson pentru AFP la un miting electoral la Stockholm în august. Akesson, care a declarat cândva că musulmanii sunt “cea mai mare amenințare externă de la al Doilea Război Mondial încoace”, a diluat de-a lungul anilor retorica și politicile partidului, la fel ca alte partide naționaliste din Europa, potrivit analiștilor.
Cândva în favoarea unui “Swexit”, partidul a abandonat în 2019 ideea ieșirii din Uniunea Europeană din cauza lipsei de sprijin public. Și în timp ce alte partide europene de extremă dreapta și-au exprimat sprijinul pentru președintele rus Vladimir Putin, SD s-a pronunțat în favoarea Ucrainei în război și și-a exprimat sprijinul pentru candidatura Suediei la NATO, o noțiune căreia i s-a opus până la invazia Moscovei în Ucraina.
Potrivit lui Hinnfors, Democrații Suedezi au trecut de la un partid “care spune nu la orice la un partid care ia în considerare situația parlamentară și începe să vadă unde pot avea cea mai mare influență, eventual să coopereze și să facă cele mai puține compromisuri posibile”.
Succesul fulminant al carierei lui Akesson și-a pus însă amprenta. În 2014, el a recunoscut că era dependent de jocurile de noroc online, iar apoi și-a luat un concediu de șase luni din politică după ce a suferit de epuizare. Pasionat de romane polițiste și având ca mâncăruri preferate pizza și cartofi prăjiți, Akesson este divorțat și are un fiu de opt ani.
France24