Alianța de dreapta care a câștigat alegerile naționale din Italia va deschide o eră rară de stabilitate politică pentru a aborda o serie de probleme care afectează a treia economie ca mărime din zona euro, a declarat luni una dintre figurile sale importante.

Giorgia Meloni pare a fi pe cale să devină prima femeie prim-ministru al Italiei, în fruntea celui mai de dreapta guvern de după cel de-al Doilea Război Mondial, după ce a condus alianța conservatoare la un triumf în alegerile de duminică.

Matteo Salvini, liderul partidului Liga, care este unul dintre principalii aliați ai formațiunii Frații Italiei a lui Meloni, a trecut cu vederea rezultatele slabe ale propriului său partid și a prognozat sfârșitul guvernelor minoritare din Italia. “Mă aștept ca timp de cel puțin cinci ani să mergem înainte fără schimbări, fără răsturnări de situație, acordând prioritate lucrurilor pe care trebuie să le facem”, a declarat Salvini într-o conferință de presă.

Rezultatele aproape finale au arătat că blocul de dreapta, din care face parte și Forza Italia a lui Silvio Berlusconi, ar trebui să aibă o majoritate solidă în ambele camere ale parlamentului, ceea ce ar putea pune capăt unor ani de revolte și coaliții fragile. Rezultatul este cel mai recent succes al dreptei în Europa, după ce Democrații Suedezi anti-imigrație au înregistrat o victorie în alegerile din această lună și după progresele făcute în Franța în iunie.

“Italienii ne-au dat o responsabilitate importantă”, a declarat Meloni într-o postare pe rețelele de socializare luni. “Acum va fi sarcina noastră să nu-i dezamăgim și să facem tot ce ne stă în putință pentru a reda demnitatea și mândria națiunii”, a spus ea, alături de o fotografie în care apare strângând în brațe steagul țării. Meloni, care s-a pronunțat împotriva a ceea ce ea numește “lobby-ul LGBT” și a imigrației în masă, încearcă să minimalizeze rădăcinile post-fasciste ale partidului său și îl prezintă ca pe un grup mainstream precum conservatorii britanici. Ea s-a angajat să susțină politica occidentală privind Ucraina și să nu își asume riscuri cu finanțele fragile ale Italiei.

Meloni și aliații ei se confruntă cu o listă de provocări descurajatoare, inclusiv creșterea prețurilor la energie, războiul din Ucraina și o nouă încetinire economică. Este puțin probabil ca guvernul ei de coaliție, cel de-al 68-lea din Italia din 1946, să fie instalat înainte de sfârșitul lunii octombrie, iar premierul Mario Draghi rămâne deocamdată în fruntea unei administrații interimare. În ciuda discuțiilor despre stabilitate, alianța lui Meloni este divizată în privința unor chestiuni extrem de sensibile care ar putea fi dificil de reconciliat odată ajunsă la guvernare. Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene, a împins Roma în centrul elaborării politicilor UE în timpul mandatului său de 18 luni, creând legături strânse cu Parisul și Berlinul.

Salvini pune sub semnul întrebării sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei și atât el, cât și Berlusconi și-au exprimat adesea admirația pentru liderul acesteia, Vladimir Putin. Aliații au, de asemenea, păreri diferite cu privire la modul în care trebuie să facă față creșterii facturilor la energie și au prezentat o serie de promisiuni, inclusiv reduceri de taxe și reforma pensiilor, pe care Italia va avea dificultăți în a și le permite.

Cu aproape toate rezultatele numărate, Frații Italiei conduceau cu aproximativ 26% din voturi, în creștere de la doar 4% la ultimele alegeri naționale din 2018, suplinind Liga ca forță motrice pe partea dreaptă. Liga a luat mai puțin de 9%, în scădere de la peste 17% în urmă cu patru ani, dar, în ciuda scorului relativ scăzut, Salvini a declarat că va rămâne în continuare liderul partidului. Forza Italia a lui Berlusconi a obținut un scor de aproximativ 8%.

Partidele de centru-stânga și de centru au obținut mai multe voturi decât cele de dreapta, dar au fost penalizate de un sistem electoral care recompensează alianțele largi. Enrico Letta, șeful principalului partid de opoziție, Partidul Democrat, a anunțat că va demisiona din funcția de lider.

În pofida rezultatului clar, votul nu a fost o susținere categorică pentru blocul de dreapta. Prezența la urne a fost de doar 64% față de 73% în urmă cu patru ani – un nivel scăzut record într-o țară care, din punct de vedere istoric, a avut o participare puternică la vot.
Reuters