Premiul Nobel pentru Pace din acest an a fost acordat activistului pentru drepturile omului Ales Bialiatski, încarcerat în Belarus, grupului rus Memorial și organizației ucrainene Centrul pentru libertăți civile, au anunțat vineri juriul premiului. Premiul urmează o tradiție de evidențiere a grupurilor și activiștilor care încearcă să prevină conflictele, să atenueze greutățile și să protejeze drepturile omului.

Berit Reiss-Andersen, președintele Comitetului Nobel norvegian, a declarat că juriul a dorit să onoreze “trei campioni remarcabili ai drepturilor omului, democrației și coexistenței pașnice în țările vecine Belarus, Rusia și Ucraina”. “Prin eforturile lor consecvente în favoarea valorilor umane, a anti-militarismului și a principiilor de drept, laureații din acest an au revitalizat și onorat viziunea lui Alfred Nobel privind pacea și fraternitatea între națiuni, o viziune de care lumea are cea mai mare nevoie în prezent”, a declarat ea reporterilor la Oslo.

Cine este Ales Bialiatski?
Ales Bialiatski a fost unul dintre liderii mișcării pentru democrație din Belarus la mijlocul anilor 1980 și a continuat să militeze pentru drepturile omului și libertățile civile în această țară cu regim totalitar. El a fondat organizația neguvernamentală Centrul pentru Drepturile Omului Viasna și a câștigat Premiul Right Livelihood, denumit uneori “Nobelul alternativ”, în 2020. Bialiatski a fost reținut în urma protestelor din acel an împotriva realegerii președintelui Belarusului, Alexander Lukașenko, un aliat apropiat al lui Putin, fiind închis fără proces.

“În pofida unor greutăți personale enorme, domnul Bialiatski nu a cedat niciun centimetru în lupta sa pentru drepturile omului și democrație în Belarus”, a declarat Reiss-Andersen, adăugând că juriul Nobel face apel la autoritățile belaruse să îl elibereze. Ea a precizat că reprezentanții Comitetului Nobel sunt conștienți de posibilitatea ca, prin acordarea premiului, Bialiatski să se confrunte cu un control suplimentar din partea autorităților din Belarus. “Dar avem, de asemenea, punctul de vedere că persoanele din spatele acestor organizații, au ales să își asume un risc și să plătească un preț ridicat și să dea dovadă de curaj pentru a lupta pentru ceea ce cred”, a spus ea. “Ne rugăm ca acest preț să nu îi afecteze în mod negativ, dar sperăm că ar putea să îi ridice moralul.

Liderul opoziției exilate din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, aflată în vizită la Paris, a declarat jurnaliștilor că premiul va spori și mai mult atenția asupra prizonierilor politici belaruși și a spus că se simte “onorată și încântată” că Bialiatski se află printre laureați, numindu-l un “faimos apărător al drepturilor omului în Belarus și în lume” și o “persoană minunată”. “Cu siguranță, aceasta va atrage mai multă atenție asupra (situației umanitare din țara noastră)”, a spus ea despre premiu. Tsikhanouskaya, al cărei soț este, de asemenea, încarcerat, a declarat că Bialiatski “suferă foarte mult în celulele dedetenție” din închisoarea din Belarus. “Dar sunt mii de alte persoane care sunt deținute din cauza opiniilor lor politice și sper că acest premiu va sensibiliza opinia publică despre țara noastră și că se vor fi făcut pași concreți pentru a-i elibera pe acei oameni care s-au sacrificat cu libertatea lor”, a mai spus ea.

Ce este Memorial, ONG-ul rus pentru drepturile omului?
Memorial a fost înființat în Uniunea Sovietică în 1987 pentru a se asigura că victimele represiunii comuniste vor fi amintite. A continuat să compileze informații despre abuzurile drepturilor omului în Rusia și a urmărit soarta prizonierilor politici din această țară. “Organizația a fost, de asemenea, în prima linie a eforturilor de combatere a militarismului și de promovare a drepturilor omului și a guvernării bazate pe statul de drept”, a declarat Reiss-Andersen de la Comitetul Nobel norvegian.

Întrebată dacă nu cumva Comitetul Nobel a trimis în mod intenționat un semnal președintelui rus Vladimir Putin, care a împlinit vineri 70 de ani, Reiss-Andersen a declarat că “întotdeauna acordăm un premiu pentru ceva, unei persoane și nu împotriva cuiva”. “Acest premiu nu i se adresează președintelui Putin, nici de ziua lui de naștere, nici în alt sens, cu excepția faptului că guvernul său, ca și guvernul din Belarus, reprezintă un guvern autoritar care reprimă activiștii pentru drepturile omului”, a spus ea. “Atenția pe care domnul Putin a atras-o asupra sa și care este relevantă în acest context este modul în care o societate civilă și avocații drepturilor omului sunt suprimați”, a adăugat ea. “Și asta este ceea ce am dori să abordăm prin acest premiu”.

Ce este ONG-ul ucrainean pentru drepturile omului Centrul pentru Libertăți Civile?
Centrul pentru libertăți civile a fost înființat în 2007 pentru a promova drepturile omului și democrația în Ucraina în timpul unei perioade de tulburări în țară. “Centrul a luat atitudine pentru a consolida societatea civilă ucraineană și a exercitat presiuni asupra autorităților pentru a face din Ucraina o democrație cu drepturi depline, pentru a dezvolta Ucraina într-un stat de drept”, a declarat Reiss-Andersen.

După invazia Rusiei în Ucraina în februarie, grupul a lucrat pentru a documenta crimele de război comise de Rusia împotriva civililor ucraineni. “Centrul joacă un rol de pionierat în vederea tragerii la răspundere a părților vinovate pentru crimele lor”, a declarat Reiss-Andersen.

Un reprezentant al Centrului pentru Libertăți Civile, Volodymyr Yavorskyi, a declarat că premiul este important pentru organizație, deoarece “timp de mulți ani am lucrat într-o țară care era invizibilă”. “Aceasta este o surpriză pentru noi”, a declarat el pentru The Associated Press. “Dar activitatea în domeniul drepturilor omului este principala armă împotriva războiului”.

Laureații de anul trecut s-au confruntat cu o perioadă dificilă de când au primit premiul. Jurnaliștii Dmitri Muratov din Rusia și Maria Ressa din Filipine au luptat pentru supraviețuirea organizațiilor lor de știri, sfidând eforturile guvernului de a le reduce la tăcere. Ei au fost premiați anul trecut pentru “eforturile lor de a proteja libertatea de exprimare, care este o condiție prealabilă pentru democrație și pace durabilă”.
EuroNews