O manifestație de protest împotriva judecătorului care anchetează explozia a 2750 de nitrat de amoniu din august 2020 din portul din Beirut a degenerat în confruntări violente și focuri de armă soldate cu cel puțin 6 morți și peste 30 de răniți (cifrele se vor schimba probabil).

Cine sunt manifestanții? Demonstrația a fost organizată de Hezbollah și partidul Amal, ambele organizații shiite care cer destituirea judecătorului Tarek Bitar, cel care conduce ancheta desfășurată în cazul exploziei din portul Beirut de anul trecut. Shiiții îl acuză pe judecător de partizanat politic și formularea de acuzații către ținte politice după ce a pus sub acuzare un număr de oficiali printre care se numără și membri și aliați ai organizațiilor shiite.

Cum s-au desfășurat evenimentele? Manifestanții au venit să protesteze în fața Palatului de Justiție. Ce s-a întâmplat apoi depinde de sursele alese: presa internațională, jurnaliștii de la fața locului sau conturi diverse de Twitter. Variantele sunt două: (1) Shiiții spun că au fost provocați de focuri de armă trase de persoane necunoscute, unii martori pe Twitter vorbesc de lunetiști, ceea ce a declanșat răspunsul manifestanților. (2) O a doua versiune este că o parte dintre manifestanți cel puțin au ajuns pe o stradă laterală Palatului de Justiție, spre zona de demarcație cu cartierul creștin, ar fi strigat sloganuri provocatoare, iar creștinii din zonă au tras ca să îi intimideze și să îi alunge.

În orice caz presa internațională scrie despre focuri inițiale trase de lunetiști de pe clădirile înalte, urmate de focuri de arme automate în stradă, chiar și

Organizațiile Hezbollah și Amal au dat publicității o declarație comună prin care acuză faptul că persoane necunoscute au deschis focul către demonstranți în încercarea de a ”târî țara într-un conflic”.

Armata libaneză a intervenit și a evacuat civilii din zonă, avertizând că soldații au ordin să împuște pe oricine deschide focul. Premierul libanez Najib Mikati a făcut un apel la calm.

Pe rețelele sociale au apărut filmări cu telefonul cu locuitorii care s-au închis în case și așteptau pe holuri, departe de ferestre, oprirea focurilor de armă. În școli elevii au fost adăpostiți în subsoluri.

Câteva elemente de context utile ca să înțelegem imaginea de ansamblu:

Violențele de acum sunt considerate printre cele mai semnificative din ultimii ani și vin pe fondul situației economice dezastruoase din țară. Inflația a ajuns la peste 80% și prețurile au crescut de peste patru ori în ultimii doi ani arată chiar statisticile oficiale. Pandemia a făcut să dispară veniturile din turism, care reprezentau 18% din economia țării, conform New York Times. Iar recent guvernul a venit cu o taxă pe convorbirile prin WhatsApp, ceea ce i-a enervat la culme pe locuitori și a dus la proteste violente.

După explozia din august 2020, Libanul a reușit să aibă un guvern în funcție abia de o lună. Premierul Najib Mikati este un miliardar care a mai deținut această poziție de două ori din 2005.