Aproape 80% dintre kazahi au votat în favoarea modificărilor constituționale la referendumul din 5 iunie, spune Comisia Electorală Centrală. Acestea vizează descentralizarea procesului decizional și retragerea statutului de “lider național” al fostului președinte Nursultan Nazarbaiev. Nazarbaev l-a ales pe Toqaev pentru a-i fi succesor după ce acesta a demisionat în 2019. Referendumul a fost văzut ca o încercare a lui Toqaev, în vârstă de 69 de ani, de a oficializa “pensionarea” lui Nazarbaev și de a asigura plecarea sa de pe scena politică.
Referendumul privind cele 56 de modificări propuse la constituție a avut loc după ce țara a fost zguduită de tulburări mortale în ianuarie, care au pus capăt îndelungatei perioade în care Nazarbaev a deținut puterea. “Referendumul poate fi considerat validat”, a declarat președintele Comisiei, Nurlan Abdirov, la 6 iunie, citând rezultatele preliminare potrivit cărora 77,18% au votat în favoarea modificărilor. El a precizat că prezența la vot a fost de 68,06%.
Președintele Qasym-Zhomart Toqaev a declarat că referendumul va forma de guvernare a țării de la o “formă de guvernare superprezidențială la o republică prezidențială cu un parlament puternic”. Opozanții guvernului îi ceruseră lui Toqaev să amâne referendumul, spunând că oamenii nu au avut suficient timp să studieze propunerile. Alții au spus că votul ar trebui anulat cu totul. Nazarbaev, în vârstă de 81 de ani, a votat în capitala Nur-Sultan. El a fost văzut într-o scurtă înregistrare video cum își lasă buletinul de vot în urnă și părăsește secția de votare cu un gest din mână, dar fără a face niciun comentariu pentru reporteri.
Modificările ar interzice președintelui țării să fie membru al unui partid politic în timpul exercitării funcției. Poate și mai important, rudele președintelui nu ar avea voie să ocupe poziții cheie în sectorul public. Această măsură este văzută ca o încercare de a preveni profunzimea nepotismului care a avut loc în timpul lui Nazarbaev. Numărul de membri ai Senatului numiți de președinte ar fi redus de la 15, cât este în prezent, la 10.
Însă președintele și-ar păstra dreptul de a numi prim-ministrul, cabinetul, procurorul general, șeful securității, șefii băncii naționale și ai comisiei electorale, precum și alte posturi-cheie.
De asemenea, șeful executivului și-ar păstra puterea de a numi guvernatorii provinciilor și primarii orașelor, inclusiv al capitalei, în ciuda apelurilor larg răspândite ale activiștilor publici pentru ca guvernatorii și primarii să fie aleși de către alegători.
Dreptul de a numi guvernatori regionali puternici este considerat un instrument politic important pentru președinte, deoarece guvernatorii pot fi folosiți pentru a influența alegerile prin controlul procesului de votare în această țară autoritară, unde observatorii internaționali spun că nu se organizează alegeri libere și corecte.
Cel care pierde cel mai mult prin aprobarea referendumului este Nazarbaev, care a condus Kazahstanul din 1990 până în 2019 și s-a bucurat de o influență politică semnificativă în calitate de fost președinte până la tulburările sângeroase la nivel național din ianuarie, care s-au soldat cu cel puțin 238 de morți. Constituția revizuită elimină toate referirile la Nazarbaev ca “elbasy” (lider al națiunii), ceea ce ar cimenta căderea sa în dizgrație, care a început cu cererile protestatarilor antiguvernamentali de a pune capăt controlului familiei sale asupra politicii și bogățiilor țării. Nazarbaev și rudele sale apropiate și-ar pierde, de asemenea, imunitatea pe viață împotriva urmăririi penale dacă referendumul este aprobat.
Revizuirea constituțională reduce numărul legislatorilor din Mazhilis, sau camera inferioară a parlamentului, la 98 de la 107 membri în prezent. Senatul și-ar pierde, de asemenea, puterea de a elabora noi legi, dar ar vota asupra proiectelor de lege adoptate de Mazhilis și ar vota pentru a confirma nominalizările pentru funcția de procuror general, șef al securității și alte posturi cheie prezentate de președinte. Mulți analiști au văzut în acest referendum o încercare a lui Toqaev de a se pregăti pentru următoarele alegeri prezidențiale din țară, programate pentru 2024.
Radio Free Europe / Radio Liberty