Discuțiile dintre Iran și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) au fost reluate în legătură cu o anchetă privind materialul nuclear găsit în siturile nucleare din Iran, care s-a aflat în centrul blocajului în eforturile de restabilire a acordului nuclear încheiat în 2015 de această țară cu puterile mondiale.
“Dialogul a reînceput cu Iranul cu privire la clarificarea chestiunilor restante privind garanțiile”, a scris pe Twitter Rafael Grossi, directorul general al organismului mondial de supraveghere atomică. Grossi s-a întâlnit ieri cu șeful responsabil de probleme nucleare al Iranului, Mohammad Eslami, la Viena, după Conferința generală a agenției, unde ambii bărbați au ținut discursuri.
Niciuna dintre părți nu a divulgat detalii despre discuții și nici nu a semnalat o posibilă vizită a lui Grossi la Teheran. Șeful AIEA a vizitat de mai multe ori în ultimii ani pentru a rezolva probleme sensibile la timp. Chestiunea centrală a discuțiilor o constituie o investigație privind urmele de particule nucleare artificiale găsite cu ani în urmă în mai multe situri iraniene, pentru care agenția susține că Iranul nu a oferit o explicație suficientă.
Pe de altă parte, Iranul a cerut ca investigația privind garanțiile să fie închisă înainte ca Teheranul și puterile mondiale să ajungă la un acord privind restabilirea Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA), așa cum este cunoscut oficial acordul nuclear. “Aș dori să clarific faptul că nu există activități nedeclarate sau particule nucleare în Iran, iar toate acuzațiile se bazează strict pe informații fabricate și false de către regimul de ocupație al Israelului”, a declarat șeful nuclear iranian la conferința AIEA.
Cu toate acestea, Grossi a reiterat în fața conferinței că toate capacitățile de monitorizare ale agenției au fost îngreunate în mod semnificativ după ce Iranul le-a restricționat ca reacție la retragerea unilaterală din 2018 a Statelor Unite din acordul nuclear și la atacurile asupra siturilor nucleare iraniene despre care se crede că ar fi fost efectuate de Israel. “Trebuie să găsim soluții comune pentru probleme care nu vor dispărea dacă nu le rezolvăm într-o manieră colaborativă”, a declarat directorul agenției cu privire la investigația privind garanțiile.
Discuțiile cu puterile mondiale pentru restabilirea acordului nuclear au început în aprilie 2021 și, după multe peripeții, Uniunea Europeană, în calitate de coordonator, a produs un “text final” în august, pe baza căruia Teheranul și Washingtonul au început să transmită mesaje în mod indirect. SUA și aliații săi europeni au declarat că ultimul răspuns iranian, prezentat la începutul acestei luni, a semnalat un pas înapoi, deoarece a prezentat noi cerințe.
Iranul, care susține că programul său nuclear este strict pașnic, a susținut că SUA trebuie să facă concesii pentru a ajunge la un acord, în timp ce oficialii americani au declarat că un acord rămâne puțin probabil pe termen scurt, având în vedere că alegerile de la mijlocul mandatului din SUA se apropie în noiembrie.
Ministrul iranian de externe Hossein Amirabdollahian, care se află încă la New York după ce l-a însoțit pe președintele Ebrahim Raisi la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, a semnalat, de asemenea, că Iranul este pregătit să discute despre investigația privind garanțiile. “Credem și acceptăm că, pentru [închiderea sondei], trebuie să existe o serie de lucrări tehnice de făcut”, a declarat el pentru site-ul Al-Monitor, cu sediul la Washington, într-un interviu publicat luni. “În același timp, agenția trebuie să se comporte și să acționeze din punct de vedere tehnic”.
Raisi și Amirabdollahian au avut întâlniri cu președintele francez Emmanuel Macron și cu alți lideri europeni de top la New York săptămâna trecută, unde au discutat, de asemenea, despre sonda de garanții. Se pare că Macron a purtat noi propuneri pentru a face să avanseze discuțiile, ale căror detalii nu au fost făcute publice.
În pofida reluării discuțiilor, Uniunea Europeană ia în considerare sancțiuni suplimentare împotriva Iranului în legătură cu reprimarea protestatarilor din țară, în urma morții lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, la începutul lunii septembrie, după ce a fost reținută de “poliția moralității” a țării. Senatorii au cerut, de asemenea, retragerea SUA din negocierile nucleare cu Iranul, însă administrația președintelui american Joe Biden a respins aceste apeluri și a încercat să facă diferența între proteste și negocierile nucleare.
AlJazeera