Iranul a declarat că nu va coopera cu o misiune de anchetă a Națiunilor Unite privind răspunsul său la demonstrațiile antiguvernamentale în curs de desfășurare, din cauza a ceea ce numește natura “politică” a anchetei.
Teheranul nu va avea “nicio formă de cooperare cu această comisie politică, care a fost încadrată ca o comisie de anchetă”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Nasser Kanani, în timpul unei conferințe de presă. “[Ancheta ONU] profita de mecanismele drepturilor omului pentru a exercita presiuni politice asupra țărilor independente”, a declarat Kanani. În timpul conferinței, acesta a purtat o mască de gaz neagră și a ținut ședința cu masca pe podium. Aceasta a fost menită să amintească de utilizarea armelor chimice de către Saddam Hussein în timpul războiului Iran-Irak, care a durat opt ani, în anii 1980.
Săptămâna trecută, Iranul a anunțat că a format o misiune locală de anchetă, formată din reprezentanți ai guvernului, ai sistemului judiciar, ai parlamentului și alții, pentru a investiga “evenimentele, revoltele și tulburările” din ultimele săptămâni.
Tot săptămâna trecută, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a votat pentru înființarea unei misiuni de anchetă pentru a investiga posibilele abuzuri în gestionarea de către Iran a demonstrațiilor antiguvernamentale. Din cei 47 de membri ai consiliului, 25 au votat în favoarea unei rezoluții care cere Teheranului să coopereze cu raportorul special al consiliului pentru Iran, inclusiv prin acordarea accesului la zone din interiorul teritoriului iranian, cum ar fi locațiile în care au fost arestate persoane. Au existat 16 abțineri, iar șase națiuni – Armenia, China, Cuba, Eritreea, Pakistan și Venezuela – au votat împotriva măsurii.
ONU a declarat că peste 300 de persoane au murit în timpul protestelor și aproape 14.000 au fost arestate. Alte organizații pentru drepturile omului au furnizat cifre mai mari, dar Iranul nu a publicat niciun bilanț oficial, în afară de a spune că peste 50 de membri ai personalului de securitate au fost uciși. Mai multe persoane au primit condamnări preliminare la moarte pentru participare la “revolte”, potrivit sistemului judiciar iranian, în timp ce un oficial a declarat că Curtea Supremă iraniană a început să audieze apelurile pentru cei condamnați la execuție.
În ultimele două săptămâni, protestele au fost cele mai intense în provinciile din nord-vestul Iranului, cu majoritate kurdă, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) confirmând că își “întărește” prezența în această zonă. De asemenea, forțele de elită și-au reluat săptămâna trecută atacurile cu rachete și drone în regiunile nordice ale Irakului vecin, pe care au amenințat că le vor continua dacă grupurile kurde cu sediul acolo nu vor fi dezarmate.
Înalți oficiali iranieni au acuzat în repetate rânduri Statele Unite, Israelul, Regatul Unit, Franța, Germania și Arabia Saudită că se află în spatele tulburărilor din țară. În ultimele săptămâni, Iranul și-a intensificat în special retorica împotriva Germaniei, deoarece puterea europeană și-a exprimat în mod repetat sprijinul pentru protestele din Iran. Luni, Ministerul iranian de Externe l-a convocat pe ambasadorul german la Teheran pentru a doua oară de la începutul protestelor pentru a condamna remarcile “intervenționiste și nefondate” ale oficialilor germani și pentru a denunța reuniunea ONU.
AlJazeera